Interviu realizat de Anca Lapusneanu.
Puteti citi articolul in original aici.
Ce ai invatat la scoala despre relatia dintre Republica Moldova si Romania?
Cand eram mica mica, aveam tendinta sa confund Ucraina cu Romania. Nu ma intreba de ce, pentru ca nu stiu. Probabil, pentru ca atat limba romana vorbita in Romania, cat si ucraineana imi sunau ca limbi straine. La scoala, din cate imi amintesc, profesorul nostru de istorie, care era destul de deschis la minte, ne povestea despre istorie dupa program, dar mai venea si cu povesti fabuloase despre Regatele Tarii Romanesti, Stefan Cel Mare si Sfant, Mihai Viteazul si alti voievozi, "ce-si aparau cu demnitate pamantul, luptand cu daruire pentru integritatea si bunastarea poporului".
Ce personalitati culturale basarabene apreciezi?
Eugen Cioclea, poet, care nu de mult a plecat dintre noi, Eugen Doga, Grigore Vieru, Maria Biesu, Zinaida Julea si multi alti oameni cu verticala umana si artistica bine definita din generatia mai inaintata un pic in varsta, care au avut grija sa duca numele tarii in zarile largi ale occidentului.
„Simt pentru pamantul romanesc o mare mare dragoste”
In ce limba vorbesti cu cei care-ti sunt alaturi pe scena? Romana sau rusa?
Romana, bineinteles. Rusa vorbesc doar cand am cu cine, destul de rar. Cateodata si cu fetita mea, daca impartasim vreun mare mare secret, in speranta ca nu vom fi intelese de nimeni...
Unde traiesti? Romania, Moldova, Rusia? De ce ai ales asa?
Locuiesc in Romania. Nu am ales nimic, asa s-a intamplat… ca prima oara sa urc pe scena si sa cant pentru publicul din Bucuresti.
Cum te simti in Romania?
Romania este o tara cu peisaje divine, de poveste! Imi place sa calatoresc cu masina si sa ma bucur de natura care a fost darnica pentru acest pamant. Pamantul, peisajul frumos, in general, imi transmite putere, liniste si impacare. Si simt pentru el o mare mare dragoste.
No comments:
Post a Comment