Wednesday, May 29, 2013

Interviu cooperativaurbana.ro


Gasiti articolul original aici!

Canti, compui si pictezi. Asta te face o artista completa? Sau simt nevoia de a mai adauga ceva pentru a completa ecuatia asta creativa? Ce?
Ca sa fiu o artista completa, imi doresc sa fiu artista si in bucatarie. Poate o sa reusesc candva…  Mai am multe de facut ca sa fiu completa. Cred ca mi-ar trebui cam 150 de ani sa le reusesc pe toate, asta imi si propun, sa traiesc mult, sanatoasa si tanara, (poate apuc autostrada Bucuresti – Timisoara, ca imi place sa conduc artistic ) … 
“Asta” ma face sa ma simt bine. Bineinteles ca am idei pentru viitorul foarte apropiat, proiecte care sint in legatura directa cu arta, e ceva ce n-am mai practicat de 15 ani. Deocamdata, e secret.
Artista Alexandrina are de facut vreun repros societatii in care traieste?
Nu am fost niciodata atrasa de viata politica sau realitatea societatii. Cu toate astea, mi s-a intamplat de multe ori sa fac eforturi pentru a putea trece cu zambetul pe buze prin tot felul de situatii stupide generate de mediul social. Am invatat sa fac abstractie. De cativa ani chiar nu mai am nimic in comun, nicio tangenta cu partea cealalta a lumii, a societatii. Traiesc in lumea mea, (dealtfel ca oricare dintre noi, cred) si ma simt in largul meu. 
Unii poate ar lua genul asta de atitudine ca pe un mare egoism/indiferenta/ignoranta vizavi de tot ceea ce se intampla in exterior, adica in societate. Nu e chiar asa. Acest dezinteres total, mai degraba este un mod de aparare. Fiind destul de sensibila, prefer sa ma conserv in suc propriu, in armonie cu natura si vibratiile frumoase, neatinsa de “valorile” societatii, ca sa pot sa transmit mai departe latura umana frumoasa, de care sint fascinata. Parerea mea este ca reprosul te consuma. Mai indicat este sa te concentrezi pe tine si sa-ti vezi de treaba, sa te bucuri de ceea ce faci. Automat, se bucura si altii de rodul creatiei tale. 
Contradictia este motorul tau artistic? Explica-mi.
Motorul vietii mele este iubirea, iar motorul artistic, tristetea. In iubire cred, iar tristetea ma sensibilizeaza, ma innobileaza chiar, asa ca pot sa simt si apoi sa transmit ideile intr-un mod mult mai rafinat.
Care este ordinea in care se nasc piesele tale? Intai creezi versurile ce ulterior sunt imbracate de muzica sau muzica este cea care, odata aparuta, cere sa fie “inundata” liric?
Nu exista reguli. Depinde de ce am mancat si cu cine am vorbit acum o ora sau ce nota la purtare a luat fiica-mea la scoala. Imi place sa-mi notez gandurile, am multe caiete cu versuri care-si asteapta ceasul (ca vinul cel bun)… Deseori, compun la pian (multe compozitii s-au pierdut in amalgamul de inspiratie, neajungand sa fie inregistrate). S-a intamplat ca versul sa vina in acelasi timp cu linia melodica. Un exemplu ar fi “Tu esti cea mai frumoasa parte”, care s-a scris/compus de la sine, cumva, in 5 minute. In schimb, versurile de la “Te simt” le-am scris timp de o vara. Textul a suportat o groaza de modificari pana a ajuns la varianta finala. Exista si cantece vechi de 10 ani, neterminate inca… cu alea e mai complicat pentru ca in unele nu ma mai regasesc. Dar si aici e ca in viata, supravietuieste cel mai puternic.
Parafazandu-ti cantecul/poezia cine/ce este cea mai frumoasa parte din lume?
Iubirea.
Completeaza, te rog, propozitia: rolul muzicii mele este …
Cativa psihologi au afirmat ca muzica mea ar fi terapeutica. Din mailurile primite de la anumite cupluri, pot sa trag concluzia ca oamenii se indragosesc, apoi se casatoresc, iar soundtrack-ul iubirii lor este muzica mea. Multe mame mi-au scris ca bebelusii lor adorm calmandu-se cu vocea mea… Multi alti copii mi-au scris ca i-am inspirat sa fie ei. Acum, nu stiu… Din comentariile pe care le mai citesc pe youtube, facebook, as intelege ca muzica, felul meu de a canta, e linistitor, poate chiar, indirect, vindecator (nu ma refer la vindecarea fizica)… M-as bucura mult daca ar fi adevarat… 
Daca cu ajutorul creatiilor tale iti exhibi trairile launtrice sau comunici sub alta forma ceea ce simti, exista, crezi, vreun cantec de al tau care ca n-a fost inteles de catre public? Daca da, care si de ce crezi ca n-a ajuns cu mesajul tau la public?
Iti mentii afirmatia pe care ai facut-o la un moment dat: “nu exista oameni netalentati, fiecare are cel putin cateva talente, dar din ignoranta fata de sine, nu si le descopera”? Dezvolta ideea.
Unii au norocul sa-si descopere devreme talentele. De mici stim/simtim cu totii la ce suntem buni. Un rol important joaca si suportul familiei. Urmarind cu atentie copiii, observi cu ochiul liber ce le place sa faca. In linii generale astea si sunt talentele, vocatia lor, parerea mea… Copilul merge la scoala, unde este usor indobitocit de sistem, adica plafonat la o anumita inaltime, pe care nu are voie sa o sara, altfel, in cel mai bun caz, i se scade nota la purtare. Si asta-i primul pas in a impiedica un copil sa se descopere (ma tot intreb de ce in scoli nu exista materia de studiu “Iubirea de sine”. Raspunsul e simplu: pentru “societate” nu este convenabil). Inca in multe cazuri parintii sunt cei care decid la ce facultate sa mearga copilul lor. Ca dovada, la terminarea facultatii, copilul care nu mai este demult copil, ajunge un specialist nou-nou, dar prost, picat de pe luna,  intr-un domeniu care nici nu-l intereseaza, pentru ca si-a dorit cu totul altceva, dar nici el nu stie exact ce (cand a fost mic, nu a fost incurajat sa-si cultive talentele, sa se descopere)… 
Nu vreau sa continui trista poveste a copilului care nu mai e demult copil, ci un angajat in toata firea, care toata viata lui se trezeste dimineata devreme, se sifoneaza grabit in autobuz, ca sa-si petreaca pretiosul timp intr-ul mediu care ii provoaca apatie si stres, uneori greata. Alearga ca un nebun de dimineata pana seara dupa bani, pierdut in spatiu, convins ca munca lui de o viata va fi rasplatita cand se va pensiona (atunci va ajunge in rai). E o continua fuga de sine in speranta unei batraneti asigurate. Numai ca, daca era atent la placerile sale, isi cultiva aptitudinile, se misca in directia pe care o credea el buna, in cel mai rau caz nu devenea frustrat la maturitate. In cel mai bun – devenea un om fericit si implinit, chiar si bogat. 
Dar niciodata nu-i tarziu! Am cunoscut multi oameni care s-au intors catre ei si dupa 40, si dupa 50 de ani…
Cand apare, daca mai apare, anul asta noul tau album? Prezinta-mi-l, te rog.
Lucrez la al doilea album din februarie 2012, intr-un studio indragit din Timisoara. Acolo ma simt acasa, datorita inginerului de sunet cu care lucram, Attila (aka Mosu). Cu ocazia acestui album, am inceput sa fac orchestratia muzicala pentru piesele mele, ajungand la concluzia ca doar in felul asta pot sa redau 100% din ceea ce sunt/simt.  Numai asa, facandu-le pe toate: versuri, compozitie, orchestratie. Visualul este inclus si el in acest pachet. Nu este usor, dar placerea este cu atat mai mare.
Orasul Umbre, de exemplu, este prima mea lucrare, prima experienta de acest fel. Albumul speram sa-l lansez in octombrie 2012. Am si platit un avans pentru inchirierea Salii Palatului, dar n-am reusit sa finalizez albumul, asa ca am lasat-o mai moale, pentru toamna lui 2013. Cu inregistrarile merge mai lent decat mi-am propus, pentru ca studio-ul e in Timisoara, asta presupune sa fac naveta de la Bucuresti. Dar in primul rand, orchestratia e un proces lung de creatie, cel putin pentru mine, care sint la inceput de drum. Imi este foarte util sa fac asta, am inceput sa percep altfel muzica. Momentan, in lucru sunt 22 de piese. 
La un moment dat. ma gandeam sa scot un album dublu, dar m-am razgandit intre timp. Probabil mai scot unul la primavara. Mie imi cam place, sper sa placa si altora!

Thursday, May 23, 2013

Imagini din concerte 15 - 18 mai


Au inceput sa apara imagini din concertele sustinute de Alexandrina in mai. Insa nu va impacientati, iunie aduce alte numeroase ocazii de a o asculta pe Alexandrina!

Album foto:
Concert Boeme Cafe
Concert Festival 18+

Imagini video:
Boeme Cafe - Arad


credit: Arq Arad

Printre flori:


credit: Bibe Calin

Festivalul 18+ - Cluj Napoca

Avionul de Aur:



 Printre flori:



credit: Roxana Mihalic

Friday, May 17, 2013

Concert Godot Cafe Teatru 18 mai


Maine, 18 mai, Alexandrina ajunge in Bucuresti, in atmosfera cu accente dramatice a Godot Cafe Teatru.

Ora: 22:00
Pret bilet: 40 lei

Pentru rezervari:
- numerele de telefon:
021 31 61 682
0736 414 244
- adrese e-mail:
rezervari@godotcafeteatru.ro
contact@godotcafeteatru.ro

Gasiti pagina evenimentului aici.

In pregatire pentru concert va las alaturi de "Flori de spin" (melodie de pe viitorul album "Alexandrina"):



Thursday, May 16, 2013

Alexandrina Festivalul 18+


Maine, 17 mai, Alexandrina va ajunge in Cluj, pentru a participa la Festivalul 18+.

Ora: 21:30
Biletul: se achizitioneaza la intrarea in incinta festivalului, pretul este de 20 lei pe zi sau 30 lei pentru abonament.

Mai multe detalii despre festival gasiti aici, iar programul festivalului il gasiti aici.

In pregatire pentru concert va las alaturi de "Tu esti cea mai frumoasa parte":



Wednesday, May 15, 2013

Concert Jazzissimo Lounge Timisoara


Timisoara, Alexandrina iti va canta joi, 16 mai!

Locatie: Jazzissimo Lounge
Ora: 22:00
Pret bilet: 60 lei (la intrare - conform facebook)

Mai multe detalii despre eveniment gasiti pe pagina de facebook a Jazzissimo. Click aici!

In pregatire pentru concert, va las cu melodia Roule Taxi:





Tuesday, May 14, 2013

Concerte 15 - 18 mai

                                               
(click pe imagine pentru a mari)

 In fiecare zi, incepand cu 15 si pana pe 18 mai, Alexandrina va sustine cate un concert.

15 mai: 
Arad, Festivalul International de Teatru Nou
ora 23:00, Boeme Cafe 
Mai multe detalii aici!

16 mai:
Timisoara, Jazzissimo Lounge
ora 22:00
Pentru mai multe detalii click aici!

17 mai:
Cluj, Festivalul 18+
ora 21:30
Pentru programul festivalului click aici!

18 mai:
Bucuresti, Godot Cafe Teatru
ora: 22:00

Revin cu detalii.

Thursday, May 9, 2013

Wednesday, May 8, 2013

Alexandrina - interviu timpul.md


Alexandrina a sustinut un concert in Chisinau la inceputul anului, timp in care a participat la emisiunea "Sare si piper" si a sustinut numeroase interviuri. Pentru a citi articolul in original click aici.


- Cum a început cariera ta de interpretă?
- Am compus și-am cântat la pian de când eram mică, dar erau lucrări copilăroase. Am făcut școala de muzică, trei ani de pian, iar la 12 ani l-am abandonat, deși pe termen limitat. Primele piese care au ajuns în albumul de lansare „Om de lut” au fost scrise când aveam 20 de ani și eram studentă la Facultatea de Arte. Rolul de mamă m-a inspirat foarte mult, a fost ca un imbold și așa am început să scriu piese mai serioase.
- Tatăl tău este pictor, iar mama este doctor în științe. Care a fost atitudinea lor referitor la tendințele tale artistice?
- Mama, deși filolog, este și ea o fire artistică, cânta foarte frumos și era mereu în centrul atenției. Respectiv, eu nu am avut încotro… Până și fiica mea, Valentina, la 12 ani a învățat deja să cânte la violoncel, pian, harpă, a fost și solistă în cor, a învățat să sculpteze și să picteze. Am încercat să-i ofer șansa să cunoască cât mai multe, astfel încât atunci când va crește mare să-i fie simplu să decidă ce vrea să facă.
- Cum reușești să fii interpretă, pictoriță, mamă și soție în același timp?
- Mai puțin soție, am divorțat. În rest, depinde de ceea ce vrei să faci și cât timp vrei să aloci fiecărei ocupații. Cu cât mai multe ai de făcut, cu atât mai bine te concentrezi și altfel le reușești pe toate.
- În muzică te-a inspirat nașterea Valentinei. Care ți-e muza în pictură?
- Îmi plac portretele, chipurile de femei, îmi plac ochii, care, precum se știe, sunt oglinda sufletului. Oricum, femeia este laitmotivul picturilor mele.
- Cum ai ajuns să te filmezi în „Trois femmes de Moldavie”?
- Paul Cuzuiuc, un prieten de-al meu, care pe atunci era student la Facultatea de Regie, la Viena, mi-a propus să fiu una din cele trei propagandiste din acel documentar. Paul a făcut filmul pentru facultate.
- De ce ai plecat din Moldova? Publicul de acasă nu este la fel de receptiv ca cel din România?
- În urma realizării acestui film, mi s-a oferit șansa să plec, iar eu am folosit-o. Iar publicul nu poate fi comparat, căci până acum n-am avut niciun concert în Moldova.
- Primul tău concert aici a fost anunțat cu o zi înainte de eveniment. Presupun că ai avut alte planuri pentru vizita ta la Chișinău…
- Da, de fapt am venit aici ca să filmez două clipuri, pentru piesele „Pijamale reci” și „Te iubesc”. Sunt piesele care vor intra pe al doilea album, pe care trebuia să-l lansez în octombrie 2012, dar n-am reușit. Deocamdată, mai am de lucru, căci orchestrația o fac tot eu și asta necesită mult timp, dar am puțină experiență. Prefer să fac albumul acesta singură pentru ca rezultatul să fie mai sincer, mai adevărat și mai aproape de mine.
- Clipurile tale sunt vestite prin originalitate și culoare. Care este istoria celor două clipuri?
- Am filmat cu familia mea, cu fostul meu soț, Nicolae Pundev, cumnata mea, Olga Pundeva și prietenul ei, Oleg Grinco. Valentina, fiica noastră, a filmat making-offul. Deci vor fi niște clipuri făcute în familie.
- Așteptăm cu nerăbdare lansarea!

Pana atunci sa re-admiram videoclipul piesei Orasul Umbre:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...