Friday, September 30, 2011

Interviu Concert Cluj, 28 septembrie


Septembrie e pe sfarsite, insa lista concertelor sustinute de Alexandrina este abia la inceput!
Echipa de la FlipFlop a reusit sa fure un interviu de la artista in urma concertului din Euphoria Music Hall, al 3-lea concert sustinut in Cluj in acest an.
Pentru imagini si mai multe detalii click aici.

FlipFlop: Bine ai revenit la Cluj! Te afli aici pentru a treia oară în decursul a aproape un an de zile. Cum te simți aici?

Alexandrina: Ca de obicei, foarte bine! Mă așteptam să fie mai multă lume, dar mi-a scăpat detaliul că studenții sunt plecați, adică nu au revenit la studiu. Îmi place foarte mult la Cluj, am prieteni aici, vin întotdeauna cu mare drag.

FlipFlop: La ultimele două concerte pe care le-ai susținut la Cluj, ai venit singură. Când cânți cu formația și de ce anume depinde acest aspect?

Alexandrina: S-a întâmplat să avem ieri la Oradea concert cu formația și atunci am spus să trecem și pe la Cluj, dacă tot suntem în zonă. Ideea e că există piese care sună mai amplu orchestrate cu formația și sunt piese care sună bine și fără.

FlipFlop: Știu că Timișoara este orașul tău de suflet, dacă îi pot spune așa. Membrii formației tale sunt din Timișoara, acolo ai înregistrat și albumul Om de lut…

Alexandrina: Formația nu mai e din Timișoara, am schimbat-o. Băieții sunt din București, pentru că distanța era mult prea mare ca să putem repeta și atunci am zis să fac o schimbare, ca să pot evolua și eu.

FlipFlop: Atunci să înțeleg că ți-ai schimbat și atitudinea față de Timișoara? Care este , la urma urmei, diferența dintre Timișoara și oricare alt oraș din România?

Alexandrina: Nu! Cum așa?! În Timișoara mă întorc oricând cu mare drag! Mai mult de-atât, viitorul album îl voi înregistra cu aceeași oameni, în același studio, în același oraș, în Timișoara. Atât doar, că în Timișoara am cei mai mulți prieteni.

FlipFlop: Cum este să te împarți între două țări, străine una de alta – cel puțin datorită granițelor – între două, ba chiar trei limbi străine și între fanii tăi, de-o parte și de alta a celor două țări?

Alexandrina: Dar nu mă împart… nu mă împart. Ideea e că nu am cântat decât o dată în Republica Moldova, în Chișinău. Da, sunt și piese în alte limbi, însă muzica nu are naționalitate. Pentru mine este important ce transmit piesele, limba chiar nu are nicio relevanță. Limba în care se transmite mesajul sau cea în care simt cum să mă exprim nu are vreo importanță mare, importantă e muzica.

FlipFlop: Ești o perfecționistă, mereu bine organizată și dedicată cauzei tale. Pe lângă talentul și munca depusă pentru ca prestațiile tale să fie cât mai reușite, un rol important în acest sens îl joacă imaginea ta (stilul tău vestimentar). Există o legătură între imaginea pe care o afișezi în concerte/videoclipuri/afișe și mesajele pe care le transmiți prin muzica și picturile tale?

Alexandrina: Tot e într-o legătură directă, pentru că toate aceste detalii țin de mine. Imaginea mea e așa cum simt eu că sunt, adică așa sunt eu la momentul respectiv, bineînțeles, și tot ceea ce fac este exprimarea mea la momentul ăsta.

FlipFlop: Știu că Tori Amos joacă un rol important în viața ta. De asemenea, știu că te supără atunci când cineva te compară cu ea sau îți spune că muzica ta se aseamănă cu a ei. De aceea vreau să te întreb, care este relația dintre Alexandrina Hristov și artista Tori Amos?

Alexandrina: Informația e învechită… îmi place, da, îmi place, dar nu stau să ascult Tori Amos. Cred că nu am mai ascultat de ani de zile Tori Amos. Consider că singura asemănare dintre noi este că amândouă cântăm cu vocea la pian. Atât. Dar câte fete cântă cu vocea la pian? multe… Cam asta e legătura.

FlipFlop: Că tot vorbim despre Tori Amos, ce părere ai despre proaspătul ei album, Night of Hunters?

Alexandrina: Nu, nu am ascultat. Nici nu știam că și-a lansat album. Mulțumesc că mi-ai spus.

FlipFlop: Citeam un interviu oferit de tine cu mult timp în urmă celor de la Hotnews.ro, în care vorbeai despre primele tale melodii, cele care ani la rând au circulat aproape incognito pe internet. În acest interviu, spui despre melodiile vechi cum că nu te-ar reprezenta nici pe tine, nici modul tău de a cânta. Noi așa te-am cunoscut și îndrăgit la început, prin intermediul lor…

Alexandrina: Da, știu despre ce vorbești. Poate că m-am exprimat eu greu sau poate nu am fost înțeleasă… nu știu. Ideea a fost că piesele care au circulat pe net în perioada aia au fost trase acasă la un prieten de-al meu, la un amic, deci nu erau piese trase în studio. În acel interviu, eu mă refeream la interpretare, nu și la piese în sine. Acele piese s-au înregistrat pe o clapă mică de trei octave, la un microfon legat cu scotch. Nu mint, așa au fost înregistrate… clăpița nu avea pedale, deci totul s-a întâmplat la modul cel mai brut, mai primitiv. Eu fiind o perfecționistă, iar sunetul fiind important pentru mine și cursivitatea vocii, bineînțeles că a fost greu. Plus că acele melodii au fost înregistrate pentru un demo ca să arăt cuiva, pentru a merge mai departe. Nu au fost trase ca să le lansez pe internet, nici măcar. Au fost înregistrate cu un scop clar, pentru a fi date mai departe Fundației Phoenix, în cazul ăsta.

FlipFlop: Spune-ne, te rog, ceva despre planurile de viitor. Știu că lucrezi la un material discografic nou. Ce ne poți spune despre el?

Alexandrina: Vor fi incluse douăzeci de piese, atât vechi cât și noi; piese orchestrate cu trupa, piese cântate doar pian-voce.

FlipFlop: Ce înseamnă, în acest caz, piese vechi și ce înseamnă piese noi?

Alexandrina: Piese vechi, de exemplu: Avionul de aur – care nu a fost inclus pe primul album – Nimic nu e ca tine, Dorm… multe. Piesele noi sunt cele scrise recent, ca Pijamale reci sau Te simt. În ceea ce privește lansarea albumului, cel mai real ar fi primăvara anului 2012.

Credit: Ioan Taut, site: FlipFlop

Asteptam cu nerabdare primavara si concertele viitoare!

Thursday, September 29, 2011

Noaptea



Aceasta melodie a fost dedicata fratelui Alexandrinei, Vadim.

Versuri:

Noaptea vise ma tulbura
Ochii ma zgaraie
Greieri in creiere

Noaptea e lunga frate
Alba fara vis
Vreau sa te srang in brate
Cum nimeni nu te-a strans
Sa te sarut pe frunte
Sa ma joc in par
Iar sa te strang in brate
Sa nu fugi nicaieri

Noaptea lumina aprind
Si desenez cai verzi pe pereti
Pierduti in alergari
Pe mii de carari
Rare imbratisari
Din departari emigrari

Noaptea e lunga foarte
Alba fara vis
Vreau sa te strang in brate
Cum nimeni nu te-a strans
Sa te sarut pe frunte
Sa te trag de par
Iar sa te strang in brate
Sa nu fugi nicaieri

ca ieri


Prima data a fost cantata in cadrul concertului de la " Gradina Verona". Pentru versiunea in limba franceza o puteti regasi aici sau in tab-ul "Versuri".

UPDATE: versurile au fost considerabil fata de varianta initiala a piesei (versuri pe care le puteti citi mai jos)

Noaptea visul ma chinuie
Gandul ma tulbura
Ochii ma zgaraie

Noaptea e lunga foarte
Apa fara vis
Vreau sa te srang in brate
Cum nimeni nu te-a strans
Sa te sarut pe frunte
Sa ma joc in par
Iar sa te strang in brate
Sa nu fugi nicaieri

Noaptea lumina aprind
Si desenez cai verzi pe pereti
Pantofii ma strang
Oameni dansand
Frumoase miscari
Din nou remuscari

Noaptea e lunga foarte
Apa fara vis
Vreau sa te strang in brate
Cum nimeni nu te-a strans
Sa te sarut pe frunte
Sa ma joc in par
Iar sa te strang in brate
Sa nu fugi nicaieri


Wednesday, September 28, 2011

Din concert: Oradea, 27 septembrie 2011

Oradea, iti multumim pentru primirea calduroasa!! :)) In seara asta ajungem la Cluj, Euphoria Music Hall, incepand cu 22:00. Va asteptam, Alexandrina&Band :)

Asta scrie Alexandrina in urma minunatului concert de aseara,de la Filarmonica Oradea!
Acest concert a avut loc cu prilejul Toamnei Oradene in 2011. Fanii si cei care inca nu o cunosteau pe artista au ramas impresionati de timbrul deosebit al vocii Alexandrinei.
Mai multe informatii despre programul Toamnei Oradene se gaseste aici.

Pentru noi, cei care nu am avut norocul de a ne afla la concert am gasit cateva clipuri postate pe YouTube,autorul inregistrarilor (1-3): Dan-Marius Sabau. Vizionare placuta!

#1.Cu soarele rasari:


#2. Noaptea:


#3. Melodie neidentificata


#4. Un deux Trois:


#5. Printre Flori:


#6. Cea mai frumoasa parte:

Tuesday, September 27, 2011

Frumoasa e ( privirea ta )

Am descoperit de curand aceasta melodie, Frumoasa e ( privirea ta), care este legata de piesa " Vino cu mine" prin elementul apei.
Este o melodie mai veche, un joc de pian, cu o constructie diferita fata de ceea ce am fost noi obisnuiti pana acum.



Versuri:

Frumoasa e privirea ta
Frumoasa e, ma innec in ea
Frumoasa e privirea ta
...periculoasa

Frumoasa e privirea ta
Frumoasa e, ma innec in ea
Frumoasa e privirea ta
...periculoasa



video credit: kitaniaaa

Monday, September 26, 2011

Alexandrina & Brazda lui Novac - Vino cu mine

Vineri Alexandrina a aratat lumii intregi proiectul la care a lucrat impreuna cu Brazda lui Novac!Melodia se numeste "Vino cu mine" si deja are peste o mie de vizionari pe YouTube.
Brazda lui Novac este un proiect muzical infiintat in 1997 fondat de Victor Popescu. Copilarind intr-un cartier numit Brazda lui Novac, muzicantul a considerat numele ca fiind potrivit pentru ceea ce creaza in momentul de fata.
Pentru mai multe informatii despre fenomenul Brazda lui Novac: facebook,site oficial .



Versuri:

Hai sa iesim la mal...
Hai sa iesim la mal...
Hai sa iesim la mal...
( sa gresim )
( sa iesim )
( la mal )
( la mal )

Hai sa iesim la mal...
Hai sa iesim la mal...
Hai sa iesim la mal...

Hai sa iesim la mal...
Ne duce valul...

Hai sa iesim la mal...
Ne va duce valul...
Doar vino cu mine...
Noi vom fi primii...
Hai sa iesim la mal...
Ne va duce valul...
Hai sa iesim la mal...
Noi vom fi primii...
Vino cu mine...
Noi vom fi primii...
Hai sa iesim la mal...

Ne va duce valul...
Ne va duce valul...
( Ne duce valul )

Hai sa iesim la mal...
Hai sa iesim la mal...
( Ne va duce valul )

( Ne va duce valul )
Hai sa iesim la mal...
Vino cu mine...
Hai sa iesim la mal...
Ne va duce valul...
Doar vino cu mine...
Ne va duce valul...
Doar vino cu mine...
Vino cu mine...

De pe pagina oficiala de Facebook a Alexandrinei puteti descarca gratuit mp3-ul melodiei!

Thursday, September 22, 2011

Iubire.Iubeste-te si vei putea iubi. - Interviu RAM2

In luna august a aparut numarul doi al revistei "Revista Arte si Meserii".Pe coperta o gasim pe Alexandrina zambind si oferind un cover story amplu. Puteti descarca numarul revistei de pe site: www.revistaartesimeserii.ro

Busy. Telefonul sună într-una. Mă mut, nu am timp de mailuri acum. Plec din Bucureşti. Am nevoie de o vacanţă. De o repetiţie.

Cam astea m-am gândit că ar fi vorbele Alexandrinei în timp ce eu trimiteam mailuri peste mailuri, stabileam întâlniri,încercam să concep un articol (coverstory că sună mai important) cu şi despre Alexandrina Hristov. O ştiţi, artista cu voce caldă, cu ochelari vintage cu ramă albastră, cu părul negru tuns mediu, cu degetele lungi, de pianistă.

Cu Alexandrina m-am întâlnit într-o zi de luni,de august, de vară. Am mers de la Piaţa Romană la Parcul Grădina Icoanei. O sticlă de apă mai târziu am ajuns la locul de întâlnire: intrarea în parc. Noi, trei „reporteri” ne-am aşezat pe o bancă vizavi de un bărbat care dormea tot pe o bancă. Îl privim. Râdem. E şi jumate. Bărbatul se trezeşte. Ne uităm repede în altă parte. La semnul cu „primăria sectorului 1...”, la intrarea în parc, oriunde. Apoi, Alexandrina. Într-o rochie albă, până la genunchi, nişte sandale înnodate în jurul gleznei şi o geantă inscripţionată cu o pictură de-a ei („Pasărea Mihaelei”). Punctuală,vine spre parc, căutându-ne cu privirea. Ne ridicăm simultan toţi 3. Nu avea cum să nu îşi dea seama cine suntem. Soseşte şi fotografa şi pornim, prin soare, spre alt parc, sugerat de Alexandrina. Merge repede, dar delicat. Ajungem în parc, trecem de nişte fotografii de probă, de ajustare şi căutăm locul în care tragem pozele pe care le vedeţi acum.

Alexandrina se opreşte într-un loc de joacă pentru copii. Este un pătrat plin cu nisip, nişte jocuri plictisite din metal colorat, un zid alb în spate. Cu nonşalanţă se aşază într-un fel de animal galben cu un arc, care se roteşte pe toate părţile. Râde, ţipă, mai că îmi venea şi mie să încerc un joculeţ din-ăsta. Just for fun. Dar imediat vin doi poliţişti comunitari care, politicoşi şi totuşi sobri, o roagă pe Alexandrina să „se joace” mai liniştit. Ea se ridică fără vreo obiecţie. Unul dintre poliţişti ne asigură totuşi că putem face poze în continuare. Ok. Continuăm cu leagănul. Căsuţatobogan din lemn cu trepte periculos de mari pentru un copil. Şi tot aşa, timp de o oră şi ceva,ne-am distrat în parc. Ne-am bucurat de vacanţă.

Dar mi-am dat seama că Alexandrina trăieşte zi de zi astfel de momente, în deplină înţelegere cu natura, cu oraşul, cu parcul, cu vântul. Pentru că, spune ea „ador alergatul prin ploaie, bălăcitul prin băltoace. O dată, când mă plimbam prin parc şi turna cu găleata, am zărit o femeie tânără, ferită de ploaie sub un acoperiş de tablă.Femeia îmi zâmbea larg cu toţi dinţii din gură.Purta uniforma tristă de paznic, dar zâmbea ca un copil. Mi-a zis că-i place mult să se plimbe prin ploaie şi s-a bucurat când a văzut că mai există cineva care împărtăşeşte aceleaşi plăceri. Mi-a mărturisit că plimbările sale prin ploaie se întâmplă extrem de rar, pe furiş, doar când n-o vede nimeni. M-am uitat în jur şi nimeni nu era, aşa că am încurajat-o să scoată nasul afară, la care mi-a răspuns că uniforma e prea severă şi nu-i permite să facă asta...”

Noi suntem îmbrăcaţi lejer, dar luăm o pauză. Ne aşezăm pe o bancă în parcul pentru copii. Alexandrina îşi aprinde o ţigară slims. Priveşte calmă agitaţia din jur,topită
de căldură. Noi zămbim unii spre alţii şi aşteptăm apusul, un pic de răcoare. Exact aşa, exact acest moment de după-amiază caldă de vară, un pic prăfuită, un pic bruiată de zgomotul de mingi lovite şi roţi de bicicletă, descrie şi discuţia cu Alexandrina. Despre lucruri simple, de zi cu zi, din amintiri sau din vise. Atât. De altceva mai
profund, mai complicat, mai greu, mai pompos e prea cald. Altădată, pe răcoare.
Acum...

„Mă trezesc, respir aer, sau ce-o fi ăla, în piept, beau ceai negru cu pâine cu unt şi ce mai găsesc prin frigider, deschid laptopul, mai răspund la mailuri, mai vorbesc cu prietenii,fac curat prin casă, după care urmează o altă groază de mărunţişuri de care este preocupată întreaga omenire. Cert e că într-o zi obişnuită nu-mi pun întrebări existenţiale,cu cât mai mult gândesc, cu atât mai mult mă încurc. Aşa că mă las dusă de valurile simţirilor, e mai sigur aşa.” Aşa sună programul unei zile a Alexandrinei. Mici variaţii de program cu câte o repetiţie pe Batiştei, o limonadă la o terasă, un interviu... Sau o lansare de album, cum a fost ziua pregătită de 10 ani, aşteptată şi înfăptuită pe 9 aprilie 2009. Atunci a apărut „Om de lut”, primul
album al artistei, dovada înregistrată a unei voci speciale. „Ziua lansării a început acum 10 ani, în perioada când inspiraţia mă îmbrăţişa la maxim,iar eu nici nu bănuiam că vreodată voi lansa un album. Îmi compuneam cântecele la pianina din sufragerie şi eram fericită aşa. Dar ultimele luni din aceşti 10 ani au fost dormite puţin şi împărţite cu cafea şi muncă. 9 aprilie a fost una dintre cele mai lungi zile, aparent interminabilă. A fost frumos, mă simţeam mireasă, cu emoţii multe şi nervi, dar şi zâmbete de fericire, mulţumire la final. A participat multă lume la organizarea concertului şi le mulţumesc tutuor pentru ajutor”.

Publicul a venit într-un număr mare, ceea ce a fost peste aşteptările mele. M-am bucurat să-l văd şi pe tata, care mi-a făcut o surpriză, venind de la Chişinău ca
să-l cunoască pe „Omul de lut”, iar la lansarea din Timişoara, la Teatrul Maghiar, a apărut şi fratele meu cu familia, surpriza a fost şi mai mare! Cert e că pregătirile pentru lansare au durat ani de zile, iar seara a fost mult prea scurtă pentru a reda tot ce am trăit în acest timp.”


Şi dacă 10 ani s-au strâns într-o zi greu de descris, atunci cum este o zi proastă? O zi în care orice ai face, nimic nu iese bine. Notele parcă sună toate false, tubul acuarelei a explodat pe pereţi, priveliştea de pe balconul casei e acoperită în proporţie de 85% de un covor imens pus de vecinu’ de sus la uscat. Dar Alexandrina spune, într-o notă optimistă pe care mi-e cam greu s-o accept, că „Nu-mi amintesc de zilele urâte pentru că le uit repede. Ziua frumoasă şi bună începe din mine”.

Într-o notă la fel de simpatică, Alexandrina îşi aminteşte propria sa poveste. Pe lângă „destinul fabulos”, „cazul curios”, „Fata care merge pe jos”, a fost 5 mai 1978, ziua în care Alexandrina s-a născut în Chişinău, Republica Moldova. „Povestea începe din momentul când s-au iubit părinţii mei: se iubeau atât de mult, încât nu am putut să mă abţin să mă scald şi eu în iubirea lor. Aşa că am păşit cu încredere
din burta mamei pe masa de operaţie direct în mâinile mari şi moi ale moaşei. Moaşa era o femeie în vârstă şi necunoscută, care purta o minunăţie de mustaţă. Bucuria mea pentru că am văzut lumina era mare, aşa că am salutat pe toată lumea cu voce tare, în
nota „La” distorsionată în octava a 7 sau a 6-a, nu mai ştiu exact... Mama şi tata au rămas fascinaţi când m-au văzut atât de negricioasă, cu părul lung şi cu faţa unui bătrânel trecut prin viaţă.”


Şi nota „La” distorsionată a început să fie înlocuită de gamele atent învăţate, repetate la pianul mare şi roşu – „Krasnyi Oktiabri” – „Roşu Octombrie” cumpărat de părinţii săi, unul dintre obiectele sale preferate. Altele, la fel de apropiate de sufletul artistei sunt „prietena mea, cartea, în pat sau pe plajă, sau în hamac sub un copac.Ador ilustraţiile şi cărţile cu poveşti. Noaptea adorm foarte repede cu cartea în braţe, literele mă leagănă, iar ochii împăienjeniţi de somn se închid. Şi laptop-ul e bun. Somnul, şi el este prietenul meu, în patul primitor. În pat se poate dormi şi citi, sta pe net şi ronţăi fisticuri. Se mai poate bea ceai şi mânca dulciuri. Ador carnea. Odată am fost vegetariană. Două luni cu succes, după care ameţeli şi anemie, iar pofta de carne a crescut ca un gigant. Dacă nu mănânc carne 2 zile, sunt neîmplinită mental şi fizic, sunt incapabilă să gândesc şi foarte capabilă să omor un om, cum fac deseori: mă-ndop cu double chees cât 7...mi-aş dori să pot mânca doar fructe şi legume şi să fiu suplă ca o căprioară, dar nu se poate, nimeni nu e perfect. Iar maşina o ador pentru călătorii, schimb de peisaj, viteză şi vânt”.

Din poveşti par desprinse; nu desprinse,par surprinse într-o joacă ademenitoare de trăiri, expresii, culori, personajele cu ochi mari, migdalaţi din picturile sale. Mulţi artişti, critici de artă şi-au exprimat părerea avizată asupra lucrărilor Alexandrinei. Dar cum spuneam, e cald, nu mă arunc la citate de scris în culegeri, ci spun doat atât: de poveste. Ce conturează această poveste sunt culorile laitmotiv
ale picturilor sale, decorul şi personajele. Ce culori preferă Alexandrina? „Verdele de pădure, majoritatea nuanţelor de gri, roşu şi albastru”. Ce o inspiră pe Alexandrina? Ce îi face mintea şi sufletul să alerge până la prima (staţie) şi înapoi? „Natura, oamenii cu simţul umorului, croitoria şi broderia, copiii şi animalele”. Cât de des vibrează la acordurile unor noi melodii, noi poveşti în acuarelă? „Nu atât de des pe cât sunt capabilă. Sunt leneşă şi comodă dacă nu am inspiraţie. Am observat că sunt mai productivă dacă pictez în natură, undeva la ţară, departe de agitaţia oraşului. Şi cu muzica e la fel. Oraşul, cu respiraţia sa agitată, ne taie sensibilitatea.”

Poate Bucureştiul taie orice urmă de sensibilitate, dar la Paris (unde Alexandrina
a cântat pe 15 mai la Palatul Béhague, Sala Bizantină)... să stai într-un apartament micuţ cu vedere spre Sena, sau în Cartierul Latin, poate ar avea un efect pozitiv asupra creaţiei artistice. Totuşi, ea spune „Mi-ar plăcea să am o casă şi la Paris. Dar mai degrabă o căsuţă pe malul mării. Sau câte-o căsuţă în toate locurile care mă
inspiră, departe de civilizaţie. Încă nu ştiu unde mi-e locul. Rădăcina mea e cu mine, şi pot să o plantez oriunde.
” Iar această rădăcină a pornit din capitala Republicii Moldova, fapt pentru care este întrebată deseori, probabil mai des decât
nelămuririle legate de viitoare concerte, despre părerea ei în legătură cu ţara de origine. Despre situaţia moldovenilor de acolo.

Fără să spună ceva, ea a reflectat o parte din viaţa de acolo, prin rolul în documentarul „Trois femmes de Moldavie”, în regia lui Paul Cuzuioc. Când am rugat-o să spună ceva despre ţara de peste Prut, despre realitatea faptului că ea este o reprezentantă a culturii, a istoriei ţării în România, despre simţul de apartenenţă, ea a spus: „Nu pot să zic că îmi iubesc patria mai mult decât această planetă, care mi-e dragă şi mi-e tare milă de ea. Indiferent de bagajul pe care l-am acumulat în Moldova, şi este vorba de copilăria mea care a fost extraordinară, de formarea mea ca personalitate, îmi doresc cu toată pasiunea pentru viaţă să cunosc lucruri, locuri, oameni noi şi să duc un cuvânt bun despre tărişoara mea mai departe, în toată lumea. Sunt mândră că m-am născut în Moldova. Dar iubesc întreg pământul. Nu înseamnă nimic nişte linii întrerupte, trasate pe hartă.” Şi simt că iubeşte întreg pământul, nu la modul „vara asta merg în concediu în Grecia pentru două săptămâni la All Inclusive”, ci ca pe un regret, lipsă, dorinţă de a călători „mult muuuult” şi peste tot.

Atât despre regret, că Alexandrina e optimistă, am văzut deja. Iar despre împliniri, obstacole depăşite, sunt destule de zis. I-a fost greu fizic: „Pe la 15 ani am trecut râul Nistru înotând ca un căţeluş”. Şi a întâmpinat la început, momente dificile şi în carieră: „Prima dată când mi-am auzit vocea din exterior, pe la 10 ani,m-am simţit ciudat. Vocea venea dintr-o cutiuţă şi
era străină. Prima emisiune care m-a marcat a fost „Lumea în viziunea copiilor”, unde am participat cu două acuarele de-ale mele, pe care le-am pictat în emisie directă... Aveam 5 sau 6 ani şi plângeam amarnic cu lacrimi de crocodil. Nimeni, nici măcar
mama, nu înţelegea că eu nu vreau să zâmbesc în cameră şi să răspund la întrebările prezentatorului. Următoarea emisiune a fost „Garantat 100%”, a lui Cătălin Ştefănescu. În acea perioadă mă simţeam străină în Bucureşti, pentru că abia de câteva zile venisem de la Chişinău. Eram departe de casă, lipsită de cei dragi, într-un oraş necunoscut. Iar Cătălin îmi punea întrebări isteţe despre politicienii români”
(Râde). De când a plecat din Chişinău şi s-a stabilit în Bucureşti, întrebările despre politică tot n-au devenit mai plăcute. Viaţa de artist în România e în continuare... plină de satisfacţii, pentru că ajunge la cele mai înalte cote doar cu pasiune. Şi când e pasiune pentru ceea ce faci, e bine. E bine, că altfel „să devin contabil sau avocat nu am avut atracţia. În fragedă copilărie mă bătea gândul să devin balerină, umblamprin casă în vârful degeţelelor... Şi cosmonaută am vrut să devin. Pe vremuri era o modă între copiii născuţi în URSS, să-ţi doreşti să explorezi cosmosul... Sunt fericită să fac ceea ce-mi place. Arta e un mod de viaţă, e liniştea mea sufletească. Dar ador să negociez, asta o am în sânge de la bunica”.

Şi pentru că arta la artă trage, concertele din ultima perioadă care i-au plăcut
Alexandrinei au fost cele susţinute de Roisin Murphy şi Tricky. Dintre filme, ultimul văzut la timpul interviului este „Where the Wild Things Are”, iar faţă de expoziţii îşi exprimă un regret şi, totodată, o speranţă: „Nu prea merg la expoziţii, deşi
mi-aş dori... Poate voi prinde timpul când vor exista bilete de avion cu destinaţia oricărei săli de expoziţie, în orice colţ al lumii, cu preţul unui bilet de intrare... măcar pentru câteva ore...”


Şi acum fiţi atenţi. Pentru mine, pentru tine, pentru cei care îi ascultă vocea sau îi privesc picturile, Alexandrina are de transmis un mesaj: „Iubire. Iubeşte-te şi vei putea iubi... aşa cum te iubeşte mama, doar pentru că exişti”.

Pozele articolului le voi posta maine.Sper ca v-a placut!

Wednesday, September 21, 2011

Alexandrina Hristov, fata care merge pe jos!

Un interviu televizat cu Alexandrina in cadrul "Observatorului".

"Este cunoscuta de publicul roman ca "Fata care merge pe jos". Canta la pian si are piese in romana, rusa si franceza. Ii place la fel de mult sa picteze si sa scrie. Alexandrina Hristov este originara din Republica Moldova, iar talentul l-a mostenit din familie: tatal este pictor, mama - doctor in stiinte si profesoara de franceza. Cand o privesti cantand nu ai cum sa nu-i observi ochii mari si negri. Ochii sunt, de altfel, si obsesia ei artistica, fiind accentuati in toate tablourile sale. Acum, in prag de primavara, Alexandrina va ofera cel mai frumos martisor: pictura si muzica , intr-un concert plin de iubire. Alexandrina Hristov."



In caz ca nu puteti vedea videoclipul va transpun aici raspunsurile Alexandrinei:

"Atmosfera se creaza in functie de ce emana artistul.Dar imi place sa creez si atmosfera vizuala."

"Voi canta cantece scrise de-alungul anilor, atat cantece vechi, cat si cantece mai noi. Am si o surpriza pentru public... o piesa pe care nu am mai cantat-o, e una nou nouta"

Penduland intre diferite nume pentru piesa: "Fluturi", "Amintiri" si "Pijamale" ajungand in final la titlul "Pijamale reci".

"Dragostea ma urmareste".

"In primul rand dragostea ma inspira, apoi ma inspira copiii, tot ce este viu: flori, pasari, animale, viata".

"Primele trei piese la pian le-am scris prin clasa a IV-a si au fost cele patru anotimpuri...dar primul cantec mai serios l-am scris cu ocazia nasterii fetitei mele. Atunci am avut o mare sursa de inspiratie.Si am inceput sa scriu pe la varsta de 20 de ani si tot scriu."

" Al doilea album este in proces de lucru.Sper sa-l lansez anul asta (2010). Va contine mult mai multe piese, peste 20. Va suna altfel, dar iarasi este iubirea care leaga toate piesele.(...) Cand o sa am toate piesele gata o sa vina si numele albumului."

"Ultima colectie de tablouri a fost inspirata atat din pozele de familie, cat si personaje inventate de mine.Ma inspira inocenta copiilor, ochii lor puri si toata aura asta ... e frumos sa fii copil!"

"Am cateva autoportrete".

"Barbatul nu prea apare in tablourile mele.Desi cu ocazia ultimei colectii cu portrete de copii au inceput sa apara baietei. Cred ca barbatul e pe cale sa vina si el".

"Da, pe fetita mea am pictat-o.De multe, multe ori.Ii plac portretele, da.Oricum ii place orice fac pentru ca sunt mama ei si e normal."

"Ba da, mi-a facut si ea multe portrete si sunt mandra de ele."

"Simt ca ma exprim mai bine prin muzica...fiecare se exprima intr-un anume fel care-i este mai aproape.Pentru mine e mai usors a ma exprim cantand sau pictand,e ceea ce pot eu sa fac si o fac cu cea mai mare daruire.Si ma reprezinta ceea ce fac, e chiar exprimarea pura si atunci cand vorbesc e cumva altfel, am si mai multe emotii ... spre exemplu atunci cand cant nu am emotii...Adica bine, am... in concerte de obicei pe prima piesa multe emotii si apoi ele dispar si cumva se contopesc cu atmosfera si sunt asa pura , asa cum sunt de obicei fara emotii..."

Tuesday, September 20, 2011

Alexandrina Hristov, povestea unei artiste!

Continuand cu seria interviurilor acordate Antenei 1:



"S-a nascut in Chisinau, si-a construit o viata acolo, dar a cucerit Romania cu talentele ei. E povestea Alexandrinei Hristov, o artista din Republica Moldova care picteaza, canta si compune versuri. Romanii o apreciaza in special pentru melodiile ei. Cand are spectacole, e intotdeauna coada la bilete."

Monday, September 19, 2011

Alexandrina Hristov, indragostita de arta!


Antena 1 despre Alexandrina: "Un artist complet. Asta putem sa spunem despre Alexandrina Hristov. Basarabeanca a reusit sa se afirme prin talentul sau in muzica, dar si in pictura."
Interviul a fost filmat anul trecut, in urma concertului de la Palatul Ghika.



Alexandrina se inspira din iubire, copiii avand un rol important.Tablourile ultimei colectii sunt inspirate din pozele mai vechi ale familiei artistei.

Friday, September 16, 2011

Cluj Napoca! Alexandrina va canta!



Pentru fanii din Cluj Napoca asteptarea aproape a luat sfarsit!
Alexandrina va va canta si incanta pe 28 septembrie si petrecerea continua pana pe 29!

Cand: Miercuri, 28 septembrie ora 21:00 - 29 septembrie ora 1:00.

Unde:
Euphoria Music Hall
Ploiesti 51 (colt cu Paris)
Cluj-Napoca, Romania

Intrare: 30 lei

Informatii si rezervari la tel: 0745-39.33.33

Alexandrina - pian/voce
Fisa - chitara acustica/ electrica
Ursu - bas
Norbi - tobe

Pagina evenimentului: click aici.

Thursday, September 15, 2011

Pijamale reci - versuri

     



Mâine va fi ieri,  
Eterne mângâieri 
Cu mâinile mă ierţi 
Pe creştet. 
Adu-mi înapoi 
Vise-n perne moi 
Cu flori de liliac.. 

Lumina înapoi 

Culorile-napoi 
Aer în plămânii goi 
Adu-mi ce va fi 
Într-o bună zi 
Fluturi în stomac.. 

Amintiri uitate 

Parfumate... 
În pijamale reci 
Ca nişte fluturi 
Iubiri pierdute 
În pijamale reci. 

Chiar dacă este azi 

Chiar dacă ne-am retras 
Şi bate vântu-n spate 
Rece... 
tu adu-mi înapoi 
vise-n perne moi 
eu ştiu că te-am iertat. 

Uită tot ce-ai vrut să-mi spui 

Vorbe dulci şi amărui 
Vorbe oarbe, gloante surde.. 
Adu-mi ce va fi 
Într-o bună zi 
Fluturi în stomac... 

Amintiri uitate 

Parfumate... 
În pijamale reci 
Ca nişte fluturi x 2 
Iubiri pierdute 

În pijamale recï.

Alexandrina a postat ieri pe canalul sau de YouTube, AlexandrinaOfficial, trei videoclipuri noi pentru melodiile: "Printre flori""Un, deux, trois" si "Pijamale reci".Nu este pentru prima data cand interpreteaza aceasta melodie. Alegerea titlului a durat un pic, penduland intre Fluturi, Amintiri si Pijamale reci.
Am incercat sa transpun versurile.Imi cer scuze pentru eventualele neconcordante.




Wednesday, September 14, 2011

Tuesday, September 13, 2011

Nimic nu e ca tine


video: decembrie 2010, Gambrinus Pub, Cluj-Napoca
credit: andreeaoac

Versuri:

Zburam, avioane negre,
crestea viteza-n speedometre,
si eu zburam cu ele
deasupra tarii mele.

Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.
Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.

Zburam, rapid, rapid spre soare;
stergeam fruntea de sudoare,
crapau buzele uscate,
temperaturi inalte.

Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.
Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.

Zburam, fugeam de la tine...
ca o catea turbata;
si avionul se topea pe mine
ardeam si nu simteam...

Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.
Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.

M-am scos din avion, cazand,
piatra, iute-nspre pamant.
Spargeam cerul ca pasarea
sa cad in tara mea...

Nimic nu e ca tine,
ca tine nu e, nu e, nu e.
Nimic nu e ca tine,
ca tïne nu e, nu e, nu e.

Friday, September 9, 2011

Concert 11 septembrie!




Nu uitati de concertul de duminica!

Locatie: Green Hours, in Gradina Verde.
Cand: Duminica, 11 septembrie, incepand cu 20:00.

Rezervari:(Luni- Vineri: 9:00-17:00)
concerte@greenhours.ro
+40 788 45 24 85
+40 722 23 43 56

Pentru mai multe informatii click aici!
Ne vedem acolo!

Avionul de aur



Avionul de aur, melodia de suflet a Alexandrinei...

Aceasta melodie este dedicata Valentinelor din viata ei (fiica si mama).

Versuri:
Avionul de aur ma duce din casa,
Unde ma iubea mama
De unde am fugit mireasa
Copilaria pierduta s-a ascuns printre stele
Eu vreau sa o ating
Dar, sunt scurte mainile mele
Eu..stiu, amintirea nu doare
Vantul vietii mi-a furat iubirea mamei
Acum zbor in aer, in avionul de aur
Zbor spre visul meu
Constelatia super-taur

Avionul de aur ma duce inspre casa
Unde-mi zice: "mama"copila mea duioasa
Inima fetitei mele salta-n sus
Atinge stele..
Ma bucur sa o prind cand seara cade obosita in mainile mele
Eu.. stiu, fericirea nu doarme
Vantul vietii mi-a adus fericirea mamei
Acum zbor in aer, in avionul de aur
Zbor spre visul meu
Constelatia super-taur

eu stiu
fericirea nu doarme



Versiunea anterioara a versurilor difera usor:

Avionul de aur ma duce din casa,
Unde ma iubea mama
De unde am fugit mireasa
Copilaria pierduta s-a ascuns printre stele
Eu vreau sa o ating
Dar, sunt scurte mainile mele
Eu..stiu, amintirea nu moare
Vantul vietii mi-a furat iubirea mamei
Acum zbor in aer, in avionul de aur
Zbor spre visul meu
Constelatia super-taur

Avionul de aur ma duce inspre casa
Unde imi zicea mama:
"Copila duioasa"...
Inima fetitei mele salta-n sus
Atinge stele..
Ma bucur sa o prind cand seara cade obosita in mainile mele
Eu.. stiu, fericirea nu doarme
Vantul vietii mi-a adus fericirea mamei
Acum zbor in aer, in avionul de aur
Zbor spre visul meu
Constelatïa super-taur

Thursday, September 8, 2011

Spre sud



Versuri:

Ursii albi la geam demult ma urmaresc,
deloc nu ma amuza viata dupa geam...
ursii se intreaba - cum oare mai traiesc? -
soare, fara tine nimic nu mai doresc....
la la la la...
Noaptea e polara ninge neincetat,
calare pe balena adorm de dor...
zburati pinguini cu-aripa ma-ncalziti,
nu vreau sa mor de frig,
nu mai vreau nimic..
la la la la..
Tu, laur balaur, la soare sa ma duci
la revedere, ursi polari si pinguini...
voi zbura spre sud burtica s-o-ncalezsc,
iubite, langa tine visez sa ma topesc..
la la la laaa..

Varianta veche:


Varianta in franceza: Au Sud

Tuesday, September 6, 2011

Cutite si sageti de foc



Inca o melodie mai veche pe care speram sa o regasim pe viitorul album, "Alexandrina"!

Versuri:

Demult candva dulce-mi vorbeai
Ma sarutai apoi muscai ..
Din inima mea ca dintr-un mar ..
Sucul storceai la la la..

Siropul tare te indulcea ..
aroma te innebunea.

Fulgerator ma indragosteam
Ametitor sageti primeam.
Durea atunci cand le smulgeam
Zambeam, plangeam, sangeram..
Sageti de sange tot smulgeam..
Cu lacrimi le spalam ..
cutite in mine aruncai ..
La spatina te ascundeai
Eu le scoteam, eu ameteam..

Ma netezesti ma zapacesti
Cu vorbe dulci.. cu buze reci
Dar timpul fuge ca un cal
Uite-n stanga vertical..
Cutite si sageti de foc vreau sa ti le-ntorc
Te doare stiu..
Dar zi mersi cu mutra asta cred
Mai vino seara pe la noi
Ionele draga..
Sau daca vrei.. sau daca vrei, auf wïedersehen...

Video credit: tsutsu76

Monday, September 5, 2011

Dorm



"Dorm" este o melodie mai veche cu foarte multe sanse de a se regasi pe cel de-al doilea album al artistei, intitulat simplu "Alexandrina".

Versuri:

Eu dorm, nu ma-ntreba de viitor
Eu dorm, dar nu inseamna ca mi-e somn
Eu ochii i-am inchis de mare dor
Te vad numai pe tine-n dormitor
Eu dorm...

Nu stiu daca-as putea sa ma trezesc
Mi-e somn, dar as mai vrea sa te iubesc
La piept doresc puternic sa te strang
Mi-e dor, vreau sa te simt, de asta plang
Mi-e dor...

Saruta-mi ochii, nu mai vreau sa ma trezesc
Doresc cu tine alaturi sa imbatranesc
Doresc, doresc, doresc...

Ascult de parca-i vocea-n receptor
Acum ma simt mai calda,de parca zbor
Viata este la rascruce-un semafor
Iubirea este rosu intre bou si toreador...

Saruta-mi ochii, nu mai vreau sa-mbatranesc
Numai cu tine alaturi vreau sa ma trezesc
Doresc, doresc, doresc...


Friday, September 2, 2011

Concert Green Hours 11 septembrie!


Alexandrina ne-a promis: toamna avem concerte!
Dupa "Ziua limbii romane" ( pentru clipuri din concert click aici) urmeaza Green Hours.
Sunteti asteptati cu dragoste si muzica de calitate duminica, 11 septembrie, incepand cu ora 20:00, pentru o ultima zi de vacanta ( poate) de neuitat.

Rezervari: (Luni- Vineri: 9:00-17:00)
concerte@greenhours.ro
+40 788 45 24 85
+40 722 23 43 56

Pret bilet: 30 lei

Adresa:
Green Hours
Calea Victoriei, 120

Pentru mai multe informatii legate de evenimet: pagina facebook!

Ne vedem acolo!

Interviu Money Express


"Un artist pentru urechi fine si ochi sensibili" asa o descriu cei de la Money Express pe Alexandrina.Oana Pulpa a scris un articol larg despre Alexandrina Hristov.Am expus doar un mic fragment pe blogul nostru.Pentru a-l citi integral click aici.

(...)Nu are un stil anume – muzica ei e o îmbinare de jazz, soul, funk și electropop –, ceea ce l‑a făcut pe producătorul Andi Enache de la A&A Records (deținătoarea licenței celebrei case de discuri americane Warner Music în România și care distribuie muzica Alexandrinei) să o numească „un artist concept“.

„Am venit în București în urmă cu vreo patru ani. M‑au adus cei de la Phoenix“, începe ea să povestească aproape șoptit, cu un accent puternic rusesc, în timp ce pufăie din țiga­ră. „Paul Nancă, mai exact managerul Fundației Phoenix, a făcut posibilă venirea mea în România“, continuă ea. Totul a pornit de la documentarul „Trois femmes de Moldavie“ (2005), regizat de un bun prieten basarabean al artistei, Paul Cuzuioc, în care Alexandrina joacă rolul uneia dintre protagoniste, iar pe coloana sonoră se regăsesc câteva din primele ei piese „înregistrate într‑o singură noapte“.

Cuzuioc i‑a trimis melodiile lui Paul Nancă, ce i‑a propus imediat Alexandrinei să se mute la București. Ce anume l‑a convins pe managerul Fundației Phoenix? „Transmisia ei de‑a dreptul electrică. Are un vampirism energetic pe care nu l‑am mai întâlnit decât la Tori Amos (pianistă și cântăreață rock americană – n.r.)“, mărturisește Nancă.

Și nu are de gând s‑o facă nici cu cel de‑al doilea album,(-sa semneze un contract-) ce urmează să fie lansat în toamnă și care, deși va conține, ca „Om de lut“, versuri despre iubire, avioane și animale, va avea o orchestrație diferită. „Va fi o surpriză“, spune râzând Alexandrina.

Cântecele și picturile ei prind viață într‑un apartament din București în care locuiește cu chirie de câțiva ani. Își trece mâinile pe clapele unei pianine ori de câte ori îi vin în minte noi versuri sau note muzicale. Când lucrurile se încheagă, se înregistrează, urmând ca versiunea finală să fie trasă într‑un studio cât de cât profesionist („Omul de lut“ l‑a înregistrat într‑un studio din Timișoara).

De‑ale Alexandrinei:

1. Amintiri din copilărie. Când era mică îi plăcea să se holbeze la ilustrațiile făcute de John Tenniel pentru cartea „Alice în Țara Minunilor“; să asculte Sofia Vicoveanca, Irina Loghin și Cenaclul Flacăra; să picteze peste lucrările tatălui său (el însuși pictor).

3. De suflet. Ascultă și învață din muzica lui PJ Harvey, Björk, Tori Amos, Morcheeba și Anca Parghel, despre care spune că „avea o voce divină“. Îi place la nebunie arta lui Viorel Mărginean și a lui Sorin Tara. Colecționează tablouri primite de la foști colegi de facultate.

6. Bărbați‑animale. Aproa­pe toate picturile sale de până acum înfățișează femei în­conjurate de animăluțe ce simbolizează, după cum spunea artista într‑un interviu din 2009, „bărbații pe care‑i iubim, care ne rănesc uneori, dar pe care‑i purtăm cu noi, prinși ca niște broșe pe hainele sau în păr“.

Pentru a citi tot articolul click aici.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...